Este hrana vie o alternativă la medicamente?

Hrana vie sau alimentația raw-vegan cum mai este cunoscută include foarte multe fructe proaspete, legume, cereale, leguminoase și oleaginoase. 

A găti mâncarea, mai ales într-un mod excesiv, poate reduce valoarea nutrițională a alimentelor, deci, consumul în formă naturală a ingedientelor de origine vegetală, așa cum le găsim în natură, ne poate ajuta să asimilăm mai mulți nutrienți. 

A fi vegan, poate fi o alegere - fie din punct de vedere etic, pentru a proteja mediul înconjurător, fie din grija față de alte ființe, o alegere religioasă sau una medicală. 

Atunci când ești diagnosticat cu un cancer în fază terminală sau ai suferit un al doilea infarct, ești gata de orice sacrificiu pentru a-ți recăpăta sănătatea. Iar alimentaţia joacă un rol esenţial care determină cât de mult dar mai ales cum trăim. 

Pe de altă parte, când o persoană alege să consume integral produse vegetale din grijă față de animale, aceasta își dorește de fapt să nu le (mai) facă rău și încearcă pe cât posibil să excludă toate formele de exploatare a animalelor folosite pentru mâncare, îmbrăcăminte și oricare alt scop. 

Aceasta este diferența principală între un vegan și un vegetarian (care și el a ales să consume doar produse de origine vegetală, de exemplu). 

Atunci când o persoană alege veganismul ca stil de viață, va elimina din obiceiurile de consum nu numai alimentele de origine animală, dar și mierea, zahărul, precum și obiectele de îmbrăcăminte care au fost testate pe animale sau din piele / blană provenită de la animale.  

Inclusiv produsele de curățenie și cele de înfrumusețare, un vegan va căuta să le înlocuiască în timp, cu produse care nu au cauzat în niciun fel suferință altor ființe. 

Pitagora promova încă înainte de anul 500 i.Hr,  un consum de produse vegetale, el însuși renunțând la consumul de carne din convingerea că “tot ce face omul animalelor se întoarce la om” și a rămas încredințat acestei convingeri pe viață.  El susținea că toate vietăţile - oameni, animale, păsări, peşti şi insecte - au suflet.  

Până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când cuvântul „vegetarian” nu era acceptat în Europa, oamenii care preferau să urmeze o dietă din care să fie exclus consumul de carne erau etichetați de către ceilalți ca „pitagoreici”. 

În Asia, budiştii refuză să mănânce carne deoarece consideră a fi un păcat uciderea oricărui animal. Ideea de compasiune şi a nu face rău niciunei fiinţe vii a fost, apoi, preluată şi de hinduism şi de brahmanism. 

În sudul Indiei de astăzi şi în mănăstirile budiste de pretutindeni nu se consumă carne. 

India este clasată pe primul loc în lume la numărul de vegetarieni, cu un procent de 38% din cei app.1,4 miliarde de oameni (adică aproximativ 532 de milioane de oameni).  

Termenul de “veganism” a fost inventat în 1944, când britanicul Donald Watson a descris această mișcare de dreptate pentru animale în felul următor:  

„Veganismul este un stil de viață ce caută să excludă, pe cât posibil și practicabil, toate formele de exploatare și cruzime față de animalele folosite pentru mâncare, îmbrăcăminte și oricare alt scop. Extrapolând, veganismul promovează dezvoltarea și uzul alternativelor, în beneficiul oamenilor, al animalelor și al mediului înconjurător. În ce privește regimul alimentar, termenul denotă evitarea tuturor produselor de origine animală.” 

Este tot mai ușor  astăzi să adopți o alimentație bazată integral pe plante, deoarece peste tot în lume și din ce în ce mai des în România, începem să găsim,  produse vegane care "imită" gustul și textura produselor non-vegane, cu care oamenii sunt obișnuiți. Dar trebuie să avem grijă la ceea ce consumăm.  

Nu înseamnă că a fi “vegan” și a consuma produse vegane, procesate și pline de aditivi și de tot felul de înlocuitori de gust și arome este echivalent cu “a fi sănătos”. 

Pe de altă parte, se cunoaște că alimentele de origine animală joacă un rol determinant în multe dintre bolile cronice responsabile pentru cele mai multe cazuri de mortalitate ale acestui secol.  

Bolile cardiovasculare, cele autoimune, obezitatea, cancerul și multe alte boli sunt strâns legate de consumul excesiv de alimente obținute prin exploatarea animalelor. 

Poziția oficială a Asociației Americane de Nutriție și Dietetică, Asociația Dieteticienilor din Canada, Asociația Dieteticienilor din Australia și Asociația Dieteticienilor din Marea Britanie, arată că o alimentație bazată pe plante, bine planificată, ne poate furniza toți nutrienții necesari și ne poate proteja de anumite boli.  

Cheia într-o alimentație sănătoasă, bazată integral pe produse de origine vegetală, constă în cunoaștere, educare și informare continuă. 

A fi vegan este deci diferit de a fi vegetarian, vegetarianismul îmbrăcând la rândul sau mai multe forme – lacto-vegetarian (se consumă produse vegetale și produse de origine animală, cum ar fi laptele, iaurtul, kefirul). 

Sau lacto-ovo-vegetarian, când se adaugă și ouă în alimentație, deci, nu se consumă alte produse de origine animale, cum ar fi pește, carne de vită, de porc, de pui, curcan, etc. 

Mai este și stilul de alimentație mai puțin cunoscut și adoptat, cel pescatarian sau pesco-vegetarian. Adică o combinație de produse vegetale preponderent la care se adaugă din rândul produselor de origine animală doar peștele și fructele de mare. 

Hrana vie sau stilul de alimentație raw-vegan aduce cu sine un consum exclusiv de produse vegetale, în formă crudă, naturală sau gătită la maximum 40 grade Celsius, cu tehnici non-invazive de gătit.  

Se presupune că orice aliment care a fost preparat la o temperatură mai mare de 40 de grade şi-a pierdut enzimele benefice, valoarea nutriţională şi devine mai greu de digerat. 

Alimentele sunt ținute foarte puțin la foc, nu se prepară în mod excesiv sau se folosește un deshidrator de alimente care se bazează pe cunoștințe străvechi atunci când, cu secole în urmă, alimentele erau uscate pentru a le face să dureze mai mult și pentru a fi disponibile în orice moment ca sursă de vitamine și minerale. 

Într-o dietă de tip raw-vegan, de regulă, ca tehnici de gătit întâlnim: stoarcerea sau presarea la rece a fructelor, legumelor, blenduirea ingredientelor, înmuierea și hidratarea leguminoaselor, a cerealelor și a oleaginoaselor, germinarea boabelor sau deshidratarea alimentelor cu ajutorul soarelui sau a deshidratorului. Se mai poate da o textură sau aromă diferită alimentelor pregătite foarte sumar, la o temperatură maximă de 40 de grade.   

Cei care adopta un asemenea stil de alimentație și care dau atenție sporită sănătății pe termen lung, nu consumă, de regulă, alimente procesate pe care le găsesc la magazine și pot întâmpina probleme în mediul social, deoarece nu sunt multe restaurante care să aibă un meniu adaptat unui asemenea tip de dietă.  

Dar este sănătos să ai o alimentație exclusiv de tip raw vegan? 

Acest tip de alimentație, poate avea următoarele beneficii pentru sănătate:   

i)Poate să îmbunătățească sănătatea inimii, datorită unui consum crescut de fructe și legume.  

Sunt studii care arată că o creștere cu 70% a numărului de porții zilnice de fructe și legume (de la 3 la 5), poate să ducă la un risc cu 17% mai redus de a dezvolta o boală de inimă și aceste persoane au cu 75% mai puține șanse de a dezvolta hipertensiune arterială. 

Prin număr de porții se înțelege numărul de fructe și / sau legume consumate, nu numărul de bucăți dintr-un fruct sau o legumă. De exemplu: un măr, o portocală, o banană, un ardei gras, o roșie, etc.  

În cazul fructelor sau legumelor de dimensiune mai mare, o porție reprezintă o cană de produs (de exemplu: o cană de zmeură, căpșuni, bucăți de pepene roșu sau galben, buchețele de broccoli sau conopidă, etc). 

Legumele sunt recunoscute pentru bogăția lor de vitamine, minerale și antioxidanți, fiind o sursă excelentă de vitamina K.  

Legumele ajută la protejarea arterelor și susțin coagularea corectă a sângelui.  

De asemenea, sunt bogate în nitrați, care s-a dovedit că reduc tensiunea arterială, scad rigiditatea arterială și îmbunătățesc funcția celulelor care căptușesc vasele de sânge. 

Pe lângă fructe și legume, o dietă de tip raw vegan se bazează și pe alte tipuri de ingrediente care contribuie direct la sănătatea inimii, cum ar fi cerealele integrale, nucile și semințele – aici, poți include în alimentația ta semințe de in, susan, mei, alune, nuci, migdale.   

Obișnuiește-te să consumi zilnic fulgi sau tărâțe de grâu, ovăz, orz, hrișcă, orez integral, paste integrale, fasole boabe (neagră, roșie, pestriță, etc), linte, năut sau soia boabe (din culturi nemodificate genetic). Una sau două porții zilnic din aceste alimente scad riscul bolilor de inimă cu aproximativ 10% până la 20%. 

Avocado este o sursă excelentă de grăsimi mononesaturate sănătoase pentru inimă, care au fost legate de niveluri reduse de colesterol și un risc mai scăzut de boli de inimă. 

Avocado este, de asemenea, bogat în potasiu, un nutrient care este esențial pentru sănătatea inimii. De fapt, doar un avocado furnizează 975 de miligrame de potasiu, sau aproximativ 28% din cantitatea de care ai nevoie zilnic. 

ii) Cei care adoptă un stil de alimentație raw vegan, își pot controla greutatea corporală mult mai bine sau pot constata o scădere în greutate, în cazul unor persoane care obișnuiau să fie supraponderale cu o dietă care cuprindea toate tipurile de alimente. Supraponderalitatea și obezitatea pot contribui la dezvoltarea diabetului de tip II dar și la complicații cu privire la bolile de inimă. 

iii) O alimentație de tip raw-vegan poate reduce riscul de diabet.  

În general, medicii recomandă schimbări în stilul de alimentație care să conducă la diminuarea riscului de a face diabet sau, pentru persoanele care deja au diabet de tip II, recomandă un plan alimentar care să includă mai multe produse de origine vegetală.  

Pot, de asemenea, recomanda evitarea alimentelor care conțin amidon, a produselor procesate, a grăsimilor trans, a mâncărurilor prăjite și gătite excesiv.   

Până acum am văzut partea pozitivă a unei alimentații bazată pe hrană vie.  

Dar care sunt riscurile legate de starea de sănătate dacă se consumă o dietă raw vegan?  

Consumul excesiv de fructe sau de sucuri din fructe proaspete, poate duce la un exces de zahăr, care nu este benefic sănătății pe termen lung sau poate duce la probleme de natură dentară. 

De asemenea, o persoană care adoptă o asemenea dietă și nu se alimentează în mod corespunzător, poate constata un deficit de vitamine (vitamina D, B12) și de minerale (zinc, fier, calciu, seleniu) sau de proteine complete (cu tot lanțul de aminoacizi esențiali). 

Vitamina B12 este una dintre cele opt vitamine B esențiale.  

Organismul are nevoie de ea în primul rând pentru un țesut nervos sănătos, pentru o bună funcționare a creierului și pentru producerea de globule roșii. 

Vitamina B12 se obține numai din alimente de origine animală – organismul nu o poate produce singur. Se poate găsi în special în carne și produse lactate, ouăle și peștele fiind, de asemenea, surse bune. 

De aceea, cei care adoptă o dietă bazată integral pe plante (vegan, raw vegan, vegetarian), trebuie să suplimenteze aportul de vitamina B12.  

În caz contrar, un aport scăzut de B12 duce la leziuni ireversibile și posibil grave, în special la nivelul sistemului nervos și al creierului.  

Chiar și cele mai mici deficiențe pot provoca simptome de carență, cum ar fi depresie, confuzie, oboseală și probleme de memorie. 

Alte simptome ale deficienței includ constipația, pierderea poftei de mâncare și scăderea în greutate. 

Cei care adoptă o dietă raw vegan, evită următoarele tipuri de alimente:  mâncarea gătită sau procesată, uleiurile rafinate, sarea, zahărul alb rafinat, făină albă, produsele din paste din comerț, cafeaua sau alcoolul. 

Consumă mai mult aceste tipuri de alimente: fructe și legume proaspete, fructe și legume deshidratate, de regulă preparate în casă și nu cumpărate, sucuri de fructe proaspete (nu cumpărat de la magazine) și legume, cereale, leguminoase, oleaginoase, alge marine, boabe germinate, lapte și iaurturi vegetale (ideal, preparate în casă), unturi din diverse nuci și alune – unt de alune, de migdale, de nuci Caju, ulei de cocos, de măsline,  apă purificată, quinoa, hrișcă, semințe de chia, de in, de cânepă, etc. 

Hrana vie poate fi o alternativă la medicamente, adică, un consum echilibrat, planificat și în cunoștință de cauză, îți poate oferi o sursă nelimitată de combinații alimentare din lumea vegetală. Care pot aduce cu sine energie, vitalitate, vindecare prin hrană, prin întoarcerea la lucrurile simple din viața noastră - fără excese alimentare, cu dorința de a privi hrana ca pe o necesitate, ca un dar sublim pe care l-am primit și pe  care trebuie să-l prețuim la adevarata sa valoare.